Recenzie: “O mie de femei albe” – Jim Fergus

9781250074447Dacă sunteţi în căutarea unei cărţi cu un subiect inedit, aventuros, uşor romantic, despre evenimente care stau la limita dintre realitate şi ficţiune, vă propun să citiţi această carte scrisă de Jim Fergus, care pare a-şi alege subiecte mai puţin comune pentru cărţile sale.

“În 1854, în cadrul unei conferinţe de pace susţinută la Fortul Laramie, un important şef de trib al indienilor Cheyenne din partea de nord a ţării a cerut reprezentanţilor armatei Statelor Unite să le dăruiască o mie de femei albe, care urmau să devină soţiile tinerilor săi războinici. Având în vedere faptul că orânduirea indienilor Cheyenne este de tip matriarhal, iar nou-născuţii aparţin tribului din care face parte mama, aceasta li s-a părut cea mai potrivită cale de a pătrunde în lumea omului alb, o înspăimântătoare lume nouă ce se închidea în faţa amerindienilor(…). Nici nu ar mai fi nevoie să spun că cererea lor nu a fost bine primită de autorităţile albilor; conferinţa de pace s-a încheiat brusc, indienii s-au întors acasă, iar femeile albe nu au mai ajuns niciodată la ei. În romanul de faţă însă, sosirea lor se produce”, guvernul demarează în taină un program numit “mirese pentru indieni”.

Pornind de la acest eveniment istoric real, încercarea de a stabili un armistiţiu între preşedintele american Ulysses S. Grant şi căpetenia indienilor Cheyenne – Micul Lup, Jim Fergus scrie o carte extrem de interesantă, captivantă, aventuroasă care o să vă aţâţe curiozitatea până la final, o poveste foarte bine închegată, bine gândită şi structurată. Deşi începutul a fost puţin ezitant din punctul meu de vedere, cu o introducere care cel puţin pe mine m-a dezorientat puţin, continuarea însă decurge din bine înspre foarte bine.

Este de admirat documentarea făcută de autor, fiind nevoie de adunarea multor informaţii pentru a crea atmosfera triburilor indiene din preajma anului 1875(perioadă în care se peterece acţiunea), raportul “lumii civilizate” la aceste triburi, relaţiile sociale ale vremii, problemele rasiale, abordarea religioasă şi spiritualitatea triburilor, obiceiurile şi stilul de viaţă.

Povestea ne este prezentată din perspectiva lui May Dodd, prin cele şapte caiete în care şi-a consemnat întreaga experienţă de soţie a căpeteniei indienilor Cheyenne.

May Dodd, provenea dintr-o familie înstărită din Chicago cu care se afla însă în conflict din pricina firii sale mult prea degajate, răzvrătite şi lipsite de pudoarea impusă a vremurilor respective. May se îndrăgosteşte de un angajat al tatălui său, inferior din punct de vedere social, trăieşte alături de acesta nefiind căsătoriţi şi au doi copii. Familia decide apoi să o interneze într-un azil pentru a o “vindeca” de boala suferită, îi ia copii iar iubitul ei dispare pentru totdeauna.

Programul declanşat în mare taină de guvern, “mirese pentru indieni” şi condiţiile în care urma să se desfăşoare părea pentru May modalitatea ideală de a ieşi din azil şi de a-şi recăpăta libertatea la sfârşitul celor doi ani pe care trebuia să-i petreacă alături de indieni.

Pornesc astfel în aventura vieţii lor prima tranşă de 40 de femei din cele o mie promise de guvern indienilor. Alături de May întâlnim alte femei care s-au înscris în mod voluntar în program, fiecare fiind mânată de propriile motive, neîmpliniri şi speranţe. Femei cum nu se poate mai diferite, unele cu studii, altele proaspăt scăpate de robia rasială, unele ieşite din închisoare, altele rămase pe drumuri , văduve sau falimentare. Motivul pentru care compania de care era însoţită May era atât de pestriţă a fost faptul că deşi în mod public guvernul refuzase propunerea indienilor, demarase în secret totuşi acest program care părea benefic ambelor părţi. Oferta a fost trimisă în zonele obscure ale societăţii, închisori, internate pentru persoane cu dizabilităţi mintale, în zonele în care sărăcia şi disperarea abia aşteptau un resort de evadare. Femei de diferite naţionalităţi şi rase, multiple personalităţi, cu aptitudini mai mult sau mai puţin folositoare acestei expediţii pornesc într-o călătorie care le transformă din necunoscute, în prietene, aliate, eroine.

Evoluţia romanului este gradată, atât din punct de vedere al evenimentelor cât şi al creionării personajelor. Dacă la început l-am perceput pe Fergus puţin ezitant, neconvingător, pentru că am simţit mai mult glasul lui în destăinuirile din jurnalele lui May, pe parcurs rolurile s-au inversat. Personajul May Dodd a fost din ce în ce mai bine conturat, i-am auzit din ce în ce mai mult gândurile, i-am înţeles motivele, am descoperit o personalitate complexă, o fire extrem de umană şi curajoasă, foarte implicată în toate evenimentele care au urmat, şi de altfel, eroina acestei cărţi.

Ce m-a mânat pe mine să citesc această carte a fost curiozitatea. Curiozitatea de a afla cum se pot îmbina traiurile unor civilizaţii extrem de diferite, cu tot ce implică acest aspect. Cum pot doamnele din “civilizaţie” să se obişnuiască cu obiceiurile barbare ale “sălbaticilor”?  În ce măsură obiceiurile lor, provenind dintr-o societate în proces de industrializare se pot potrivi cu stilul nomad de viaţă al indienilor, în care membrii triburilor vânează pentru a asigura hrana familiei, fac baie în râu, trăiesc în tipi, au o relaţie strânsâ cu natura şi cu mediul în care trăiesc. Cum se potrivesc ambiţiile societăţii civilizate cu stilul lent de viaţă al triburilor, în care timpul nu se scurge numărând ceasuri şi minute, ci trăind anotimpurile şi planificând timpul în funcţie de vreme. Cum pot convieţui oameni care provind pe de-o parte dintr-o lume care e într-o continuă schimbare, cu cei dintr-o lume care trebuie să se conserve ca să poată supravieţui şi pentru a nu-şi pirde identitatea?

Cum pot asupriţi şi asupritori să convieţuiască pe aceleaşi meleaguri, cine trebuie să se sacrifice, ce se întâmplă cu May Dodd şi prietenele ei, prin ce experienţe şi aventuri trec ele pentru a-şi îndeplini misiunea, ce soartă au indienii, cum sunt asimilaţi aceştia de societetatea americană…nu am să vă dezvălui. Însă recomand cartea tuturor celor care doresc să pornească într-o călătorie inedită, să parcurgă o poveste frumoasă, presărată cu iubire, prietenie, sacrificii, confruntări, răzbunări, umanitate, solidaritate, istorie.

“Era o dimineaţă minunată de primăvară. Ne simţeam mângâiate de frumuseţea ei şi de faptul că, indiferent cât de străin şi nesigur ne-ar fi viitorul, trăim încă sub acelaşi cer, acelaşi soare strălucea încă deasupra, iar Dumnezeul nostru, aşa cum şi-l închipuia fiecare, ne veghea încă de sus…”

“Acum simţeam, mai intens ca niciodată, că intram într-o altă lume, cu propriile rase de indivizi şi de vieţuitoare…şi chiar aşa era…o lume de basm ce trăieşte în umbra universului nostru sau poate că, dimpotriva, universul nostru trăieşte în umbra ei”

“(…) îmi este foarte limpede că dacă vreau să-mi păstrez echilibrul psihic, nu mai e cazul să mă gândesc la ce ar fi putut fi…dacă aş face aşa ceva, aş înebuni de-a binelea. Aceasta este lecţia pe care am învţat-o bine la azil – să trăiesc fiecare zi aşa cum vine, una câte una, şi să nu mă opresc prea mult nici asupra regretelor din trecut, nici asupra grijilor din viitor, căci amândouă sunt dincolo de puterea mea de control.”

“ – Când voi privi înapoi, la viaţa pe care o trăim acum, o să ne spunem că nici un popor de pe pământ nu a fost mai fericit sau mai bogat. Avem corturi bune şi vânat destul, avem cai mulţi şi lucruri frumoase. Nu sunt pregătit să renunţ la toate acestea ca să trăiesc după legea omului alb. Nu încă. Va mai trece o toamnă, o iarnă, poate încă o vară…şi apoi vom vedea.”(Micul Lup, căpetenia indienilor Cheyenne)

Titlu: “O mie de femei albe: Jurnalul lui May Dodd” | Autor: Jim Fergus | Traducerea din engleză: Iulia Vladimirov | Colecţia: Raftul Denisei | Anul apariţiei: 2017 | Număr pagini: 384

IMG_20180217_112118_404.jpg

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s