Recenzie: „Eu şi Marilyn” – Lee Ji Min

În februarie 1954, la şase luni după semnarea armistiţiului în urma Războiului Coreean, celebra Marilyn Monroe, aflată în luna de miere alături de soţul ei Joe DiMaggio este invitată să susţină o serie de concerte în taberele soldaţilor americani aflate pe teritoriul Coreei. Pornind de la aceste evenimente reale  şi fiind inspirată de o poză cu artista cântând în faţa miilor de soldaţi, Lee Min Jin a ţesut o ficţiune istorică cu iz de roman de spionaj.

Două femei se remarcă pe parcursul cărţii: Marilyn Monroe şi Alice Kim. Două femei cumplit de diferite, aparţinând unor lumi care au prea puţine în comun, fiecare cu soarta ei, ajung să-şi intersecteze existenţa pentru scurt timp în ficţiunea autoarei. Starul hollywoodian adulat la nivel global, starleta dorită şi admirată de bărbaţi oriunde îşi făcea apariţia şi tânăra Alice, cea care primeşte sarcina de a fi translator pe perioada şederii vedetei în Coreea, cea care a fost cândva Kim Aesun, înainte ca războiul să-i răpească atât de multe,  acum o femeie ciudată, cu părul încărunţit prematur, vopsit cu bere şi purtând mănuşi din dantelă fără degete.

Însă aici nu este vorba de faima sau glamourul care o învăluie pe Marilyn, ci în antiteză cu aceasta o descoperim pe Alice ca exponent al unui popor îngenuncheat de un război crud care a luat vieţi şi  speranţe, dar totuşi un popor care încearcă să îşi regăsească pofta de viaţă ca mod de a supravieţui unor timpuri greu încercate.

Pornind într-un turneu de câteva zile pe teritoriul ţării pentru concertele lui Marilyn, Alice reîntâlneşte persoane care i-au marcat  trecutul, la rândul lor afectate de pierderile din perioada războiului, persoane care vor aduce o avalanşă de amintiri şi temeri în viaţa ei, gata să o dărâme din nou.

Modul în care autoarea a scris acest roman este unul  emoţional, adunând capitol după capitol trăirile lui Alice, atât cele din prezent cât şi cele din trecut pentru a completa un tablou cât mai complex despre ce înseamnă şi ce lasă în urmă un război în rândul oamenilor obişnuiţi, despre cum tragediile nu ocolesc pe nimeni iar golurile lăsate sunt greu sau chiar imposibil de umplut în anii ce urmează. Dar cum după fiecare moment greu în viaţă rămâne acel “ceva” care ne îndeamnă să mergem înainte şi Alice caută să-şi îndrepte greşelile din trecut.

În  clipa aceea de la difuzor au început să se audă colinde de Crăciun, care m-au făcut să plâng. Am simţit pentru prima data că reuşeam să supravieţuiesc. Soarta mea era jalnică, dar viaţa era frumoasă. Oricum ar fi fost, soarta mea era , până la urmă, o parte a vieţii. Războiul nu reuşise să distrugă chiar totul. Omorâse dragostea, speranţa şi căldura din sufletul meu, dar mă lăsase în viaţă. Am plâns atunci cu faţa ascunsă în palme, storcând până la ultima picătură de iubire pentru a hrăni ce-mi mai rămăsese din viaţă. Mi-am privit mâinile în timp ce-mi ştergeam lacrimile. Sufletul meu se usca încet în palmele acestea pline de păcate, care omorâseră copilul celui pe care îl iubeam.”

A fost interesantă paralela dintre Alice şi Marilyn alături de  surprinzătarea lor prietenie ca punct de plecare dar aş fi mizat mai mult pe povestea de viaţă a lui Alice, frumos expusă oricum dar aş fi dorit mai multe detalii. Povestea vieţii ei ar fi fost suficientă pentru a scrie un roman cu adevărat admirabil.

Mi se pare totuşi că alegerea autoarei de a merge în prea multe direcţii a scindat puţin povestea şi acţiunea. A fost ca şi cum aş fi citit două-trei poveşti într-una: starlete, spioni, război, traume, pagini de istorie, poveşti de dragoste, pierderi şi regăsiri. Aplaud totuşi modul în care a făcut legătura dintre ele, cartea are un stil lejer, franc dar care surprinde foarte bine esenţa.


Titlu: “Eu şi Marilyn” | Autor: Lee Ji Min | Editura: Humanitas Fiction |Traducerea: Diana Yuksel | Anul apariţiei: 2020 | Număr pagini: 216

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s