Recenzie: „Eu şi Marilyn” – Lee Ji Min

În februarie 1954, la şase luni după semnarea armistiţiului în urma Războiului Coreean, celebra Marilyn Monroe, aflată în luna de miere alături de soţul ei Joe DiMaggio este invitată să susţină o serie de concerte în taberele soldaţilor americani aflate pe teritoriul Coreei. Pornind de la aceste evenimente reale  şi fiind inspirată de o poză cu artista cântând în faţa miilor de soldaţi, Lee Min Jin a ţesut o ficţiune istorică cu iz de roman de spionaj.

Două femei se remarcă pe parcursul cărţii: Marilyn Monroe şi Alice Kim. Două femei cumplit de diferite, aparţinând unor lumi care au prea puţine în comun, fiecare cu soarta ei, ajung să-şi intersecteze existenţa pentru scurt timp în ficţiunea autoarei. Starul hollywoodian adulat la nivel global, starleta dorită şi admirată de bărbaţi oriunde îşi făcea apariţia şi tânăra Alice, cea care primeşte sarcina de a fi translator pe perioada şederii vedetei în Coreea, cea care a fost cândva Kim Aesun, înainte ca războiul să-i răpească atât de multe,  acum o femeie ciudată, cu părul încărunţit prematur, vopsit cu bere şi purtând mănuşi din dantelă fără degete.

Citește în continuare „Recenzie: „Eu şi Marilyn” – Lee Ji Min”

Recenzie: „Pachinko” – Lee Min Jin

“Pachinko” e una din puţinele cărţi pe care eu le-am vânat la propriu. Cu mult înainte să aflu că va fi tradusă şi în limba română era deja pe wishlistul meu literar şi am aşteptat cuminte să văd care va fi editura care o să-şi treacă în portofoliu cartea scrisă de Lee Min Jin. Mă interesa subiectul şi eram curioasă de scriitura lui Lee, ca să nu mai spun de minunăţia de copertă pe care o are. M-am bucurat nespus când am aflat că editura Nemira urma să publice cartea chiar înainte de a pleca eu în concediu. A fost prima carte pentru care am plasat o precomandă şi am aşteptat-o mai ceva ca pe Moş Crăciun.

Am avut aşteptări mari de la această carte şi în mare parte mi-au fost atinse. “Pachinko” e cu siguranţă cea mai bună carte pe care am citit-o anul acesta iar în rândurile de mai jos o să vă spun de ce.

Subiectul era unul care mă interesa. Întotdeauna am avut o slăbiciune pentru poveştile din partea aceea a lumii, în cazul de faţă Coreea şi Japonia. Ştiam că între cele două ţări relaţiile sunt oarecum tensionate, Coreea s-a aflat sub ocupaţie japoneză înaintea celui De-Al Doilea Razboi Mondial şi pare că nu a uitat nici până azi aceea perioadă. Dar dedesubturile, dramele, motivele nu le ştiam. Am aflat acum puţin câte puţin, însă nu vă speriaţi, cartea nu e un tratat istoric, acest factor e doar contextual, e decorul pe care îşi construieşte Lee povestea, una inspirată din realitatea acelor vremuri, minuţios documentată, după cum bine menţionează la sfârşitul cărţii.

Acţiunea e una complexă şi se desfăşoară din 1910 până în 1989, însoţind patru generaţii. O mulţime de personaje Citește în continuare „Recenzie: „Pachinko” – Lee Min Jin”

Recenzie: “Te rog, ai grijă de mama” – Shin Kyung Sook

Imagini pentru te rog ai grija de mama

Shin Kyung Sook m-a fermecat din nou cu talentul ei de povestitoare. După “Voi fi acolo” mi-am dorit să citesc şi cealaltă carte tradusă în română, “Te rog ai grijă de mama”. E o carte dură prin subiectul abordat care te îndeamnă să te întrebi dacă tu faci îndeajuns pentru cei din jurul tău şi dacă preţuieşti clipele petrecute alături de ei, dacă eşti atent la nevoile lor şi le poţi fi de folos.

Mama, Park So-nyo, se pierde de soţul său în metroul din Seoul atunci când vin să-şi viziteze copii plecaţi de mult de acasă pentru a-şi îndeplini visele în marea metropolă. Confruntându-se cu consecinţele unui atac cerebral suferit cu ceva timp în urmă şi despre care nu le spune copiilor nimic, nu reuşeşte să găsească singură drumul spre casă şi rătăceşte prin amintiri şi printre străini până se stinge.

În jurul acestui eveniment se desfăşoară întreaga poveste. Romanul este structurat în patru capitole şi un epilog, fiecare capitol prezintă pe rând amintirile şi trăirile fiicei scriitoare Chi-hon, fiului cel mare Hyong-chol, soţului şi chiar ale mamei dispărute.

 Cât de departe pot ajunge amintirile legate de cineva? Dar cele referitoare la mama?

Pornind din acest punct, căutarea mamei devine brusc principala preocupare a tuturor membrilor familiei, sertarele de mult închise ale memoriei se deschid iar, amintiri din copilărie, adolescenţă şi studenţie le revin ca un tăvălug de regrete pentru că nu au preţuit îndeajuns sacrificiile şi sfaturile mamei. Citește în continuare „Recenzie: “Te rog, ai grijă de mama” – Shin Kyung Sook”